19.4 C
Constanța
joi, 24 iunie 2021

Ori la bal, ori la spital… dar de stat sau privat?! Ce aleg românii?

Trebuie citit

          „Serviciile medicale în clinicile și spitalele private sunt din ce în ce mai accesate de pacienți, chiar dacă sistemul de sănătate din România asigură îngrijiri gratuite” spune un studiu efectuat anul trecut.

          Tot ce este cuprins în prima parte a propoziției cel mai probabil este adevărat. Pentru sistemul de sănătate și pacientul asigurat român dați-mi voie să râd, un râs amar și simulat, care să mascheze de fapt plânsul.

          Trăim într-o țară în care, deși sume considerabile ne sunt ciopârțite din salariul brut pentru a fi direcționate către asigurările sociale de sănătate și pentru a beneficia de serviciile  medicale  publice, când vine vorba să ne folosim de aceste servicii, începe deranjul. Începe să se vadă putregaiul și ruina unui sistem de sănătate ce urlă după reformă și schimbare dar nu găsește urechi care să-l asculte.

          Potrivit studiului efectuat avantajele serviciilor medicale private sesizate de pacienți sunt:

          1. Curățenia

          Nici pe departe un motiv de laudă și mândrie pentru spitalele de stat. Nu cred că sunt străine poveștile cu carcalacii care mișună prin saloane, cu mucegaiul care se întinde hidos pe țevile scorojite din băi, cu lipsa acută a renovărilor și modernizărilor care se oglindește perfect în paturile cu saltele gârbovite de atâtea trupuri ce au zăcut în ele, în noptierele cu câte un picior lipsă sau în dușurile inexistente. Și cu un astfel de tablou în minte, mai surprinde pe cineva infecțiile intraspitalicești, stafilococii care colcăie peste tot pentru că nu-i deranjează nimeni?!

          2. Respectul acordat pacientului

          „Dai un ban dar stai în față” spune o vorbă românească, care în cazul de față se traduce prin „dai un ban la spitalul privat și ești tratat cu respect, grijă, atenție și amabilitate”. Chiar dacă la sfârșit primești un bon fiscal și o factură pentru asta.

          La spitalul de stat unde pacientul primește “îngrijiri gratuite”, vei primi la pachet și aroganța și disprețul cadrelor medicale, acești zei ai secțiilor pe care le conduc, care nu coboară din înaltele lor văzduhuri ca să-ți dea ție explicații, să te asculte, să stea de vorbă cu tine, să-ți spună o vorbă bună. În cel mai bun caz, va discuta despre tine cu asistenta ca fiind  „ăla din patul de la geam… Îi bagi pe perfuzie niște x-tromicina și niste y-calmin și să-l ducă la raze, dar nu azi – mâine, când intră colegu’ de gardă”.

          Iar asistentele – ooo, aceste făpturi milostive și sufletiste vor băga la cap vorbele șefului și vor mai veni la tine să te bage în seamă, după ce și tu la rândul tău le vei băga în buzunare bancnote de 10-50 lei. Despre ce respect vorbim?! Despre acela în care ești uitat pe o targă pe holurile spitalului, pentru că asistenta iese la o țigară și uită să se mai întoarcă după tine? Despre care amabilitate și empatie?! Despre obrăznicia și tupeul cu care ești certat că ești bolnav?!

          3. Timpul scurt în care sunt desfășurate investigațiile

          Da, în spitalele private se lucrează operativ și eficient. În același loc se fac analizele, controalele, investigațiile de imagistică. Se lucrează multidisciplinar, iar pacientul nu este plimbat să-și rezolve problemele în mai multe locuri.

          Încearcă să faci asta când mergi la stat. Cu cardul de sănătate nu ți se deschid ușile atât de ușor cum ai crede și cum ar trebui.

          Medicul de familie, care a ajuns un birocrat ce eliberează trimiteri și adeverințe te va trimite la un medic specialist, care te va trimite mai departe să faci analize la sânge, cu care apoi te întorci să „le citească” specialistul, care în continuare te va trimite să mai faci și un RMN, care nu se va putea face pentru că „nu avem plafon si vă putem programa abia peste trei luni”! Ați amețit doar citind asta, nu-i așa?!  Acum gândiți-vă cum se simte un om bolnav plimbat între dispensare, laboratoare, clinici, uneori luni de zile, până când ori îi trece problema de sănătate de la sine, în cazuri fericite dar rare, ori vine doamna cu coasa și îi curmă suferința. Sau poate moare…

          4. Încrederea generală în sistemul privat de sănătate

          Mai este nevoie oare să dezvoltăm de ce un procent considerabil de pacienți alege unitățile spitalicești private? Priviți puțin la orice buletin de știri. În spitalele de stat din România te internezi pentru o apendicectomie și pleci acasă cu trei infecții nosocomiale, te duci în Urgență și ajungi pe secție după 24 h de așteptare și de bătaie de joc, ajungi într-o secție de ATI și arzi în incendii. Cam asta este încrederea pe care o pot avea românii în spitalele românești de stat.

          Fără finanțare corespunzătoare, fără un management eficient, fără niște măsuri și protocoale coerente, fără o restructurare zdravănă, sistemul sanitar de stat nu va ieși din prăpastia în care se află de atâta amar de vreme, iar noi toți mândrii posesori de carduri de sănătate o să privim ce frumos lucesc ele acolo în portofel când scoatem banii să ne tratăm la privat.

Articolul precedentConstanța TV
Articolul următorA-nnebunit lupu’?!
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

Articole similare

- Advertisement -spot_img

Ultimele stiri