6.4 C
Constanța
duminică, 5 decembrie 2021

Zi repede de 5 ori : Zwetschgenknödel – Îmbrățișări cu prune

Trebuie citit

Întreabă un blogger de haleală: „Așa-i că găluștele cu prune erau unele dintre dulciurile pe care le mâncați cel mai des și cu cea mai mare placere în copilărie?”

Răspuns din Constanța: Tanti, nuuu, noi mâncam numa’ tiramisu când eream mici, nu știm noi ce-i aia Zwetschgenknödel! (Ado Campeol, supranumit de presa italiană „părintele Tiramisu”, a murit astăzi, la vârsta de 93 de ani. Săptămâna viitoare scriu despre tiramisu).

            Cam așa-i cu găluștele cu prune pe la noi pe la malu’ mării, nu prea am auzit de ele da’ când trecem munții sau urcăm spre unele părți ale Moldovei ne îndopăm cu ele de zici că-s direct din cherhana, de captură.

            Până să pun gura pe ele mi se părea ciudată combinația de piure de cartofi cu prune, că așa-s la bază, cu prune, da’ când am simțit îmbrățișarea dintre cartof și prună am avut o exclamație d-aia adâncă de tot, abdominală, groasă, bărbătească, o știți: mmmmmmmmmmmmmmhhhhhhhh.

            Originare de pe la nemți, că de-aia ți se încurcă limba dacă le spui pe nume Zwetschgenknödel, până să ajungă la noi și-au pierdut din greutatea pronunției și au intrat pe meleagurile astea ca gomboți (de sorginte ungurească) sau le-am dat nume din ce știam noi, le-am spus găluște sau găluști că nu mai știi cum e corect în româna Academiei în zilele noastre.

            Se pare că toată partea asta de Europa centrală și de est le-a îmbrățișat tot așa cum se-mbrațișează ingredientele lor, așa că hai să vedem care e treaba cu ele și ce avem nevoie:

Ingrediente – Găluște/Îmbrățișări cu prune (gomboti) – 12 buc. mari

•          700 g cartofi albi vechi făinoși – așa zic rețetele pe unde le citești numa’ că dacă te duci la piață și întrebi la tanti Gherghina de cartofi făinoși  te ia ori în râs ori la fugă cu paru’. Cartofi albi și cam atât. Încă nu scrie pe etichetele noastre de cartofi soiul, încă nu știm noi să deosebim soiurile între ele, așa că mergeți doar pe ideea scurtă de cartofi albi. 

•          150 – 160 g făină. Ei, aici am început și noi să mai facem diferența intre făinuri și uite că rețeta asta nu știe dacă e faina 000, 550, 650 sau integrală. Nu știe pur și simplu. Așa că luați faină 000, fiind vorba de un desert merge cel mai bine asta. 550 e pentru pizza, 650 e pentru pâine.

•          2 ouă medii – ouăle le găsiți cu mărimi că la chiloți în supermarket, M, L, XL, așa că alegeți M de la mmmmmmmmmmmmmmmmmmmhhhhhhh.

•          50 – 60 g griș – aici e simplu. E doar griș.

•          1 vârf cuțit sare – sare simplă, nu roz “de Himalaya”

•          180 g pesmet (pentru tăvălit) –pentru tăvălit găluștile, să fim bine înțeleși

•          cca 70 -75 g zahăr (pentru tăvălit) – tot pentru tăvălit găluștile, să n-aveți vreuna sau vreunu’ dubii. Nu tăvălim decât găluști!

•          40 g unt (pentru pesmet) – d-ăla gras

•          6 prune – N-o să mă apuc acum să vă fac apologia prunei de la țărani, nici despre cum culegeam duios prune când eram copil cum fac alții care scriu rețete că să vă dea o lacrimă-n coltu’ ochiului și să v-apuce melancolic plansu’ cu degetu’-n gură

•          2-3 linguri zahăr (pt prune).

Cum le facem:

•          Spălam prunele, le ștergem bine și le tăiem în jumătăți, sau nu. Puteți să le faceți și cu sâmburele înăuntru da’ arată mai bine tăiate. Le punem într-o farfurie și le pudram cu 2-3 linguri de zahăr.

•          Spălam cartofii și îi punem la fiert la foc mic, întregi, în coajă. După ce cartofii au fiert, îi scoatem din apă și îi lăsăm să se răcească.

•          Cât timp fierb cartofii, topim untul într-o tigaie, pe foc mic și adaugăm pesmetul. Îl rumenim, pe foc mic, pentru câteva minute. Când capătă o culoare aurie, stingem focul și adaugăm zahărul. Zahărul se adaugă întotdeauna după ce stingem focul. Merge și puțin praf de scorțișoară.

•          După ce s-au răcit, curățam cartofii și dăm prin răzătoarea cu găuri mici, mici-mici. Atenție la degete!  Adaugăm ouăle, sarea, faina și grisul și amestecăm. Vom obține un aluat lipicios, dar omogen.

•          Nu puneți mai multă făină pentru că găluștele/îmbrățișările o să vi se întărească la fiert. Da, știu, e bine să fie tare, dar nu când e vorba de găluște. Consistența aluatului trebuie să fie ușor lipicioasă, e nevoie de lipicioșenie că să iasă per-fect îmbrățișarea cu prună. Găluștele/îmbrățișările  se vor modela fară probleme, dacă vom avea mâinile în permanență udate cu apa.

•          Umplem o oală cu apă și o punem la fiert. În momentul în care începe să fiarbă, adăugăm 1 lingură cu ulei și ½ linguriță rasă de sare.

•          Cu mâinile ude (după fiecare gălușcă/îmbrățișare, ne udăm din nou mâinile cu apă), rupem bucățele din aluat și le aplatizăm. Punem în centrul fiecăreia câte o jumătate de prună, sau prună întreagă dacă ați ales să nu mai munciți și la scosu’ sâmburelui apoi închidem aluatul și îi dăm o formă de gălușcă/îmbrățișare. Adică le facem bile, cum ne jucam cu plastilină când eram mici și plecam la cules melancolic de prune. Știți voi. Și mai poetic spus, aluatul îmbrățișează pruna în aceasta alăturare neverosimilă de cartofi cu fructe. Și-uite-așa am făcut și legătura cu titlul de parcă nu era deja evident!

•          Așezăm găluștele/îmbrățișările  cu prune formate pe un platou întins udat și el cu apă (știu, scumpă rețeta asta, are multă apă, bine măcar că nu e caldă). Găluștele/îmbrățișările  vor sta cuminți (ca un copil obraznic prins la cules melancolic de prune în vecini și urecheat de tanti Aglaia că nu știe ce-i ăla un cartof făinos) în platou, fară să se lipească de el, până când vor fi puse la fiert.

•          Punem, scufundăm, aruncăm (glumesc, nu aruncăm că e apa fiartă) găluștele/îmbrățișările  în oală, câte 3-4 deodată, 5 dacă sunteți mai rebeli și le fierbem până când se ridică singure la suprafață.

•          Le scoatem cu o paletă cu găuri, tot mici,  și le punem direct în tigaia cu pesmet. Le rotim pe toate părțile, astfel încât să fie perfect învelite în crocantul pesmet. Asta e un fel de supraîmbrațisare….

•          Servim găluștele/îmbrățișările  cu prune imediat, fierbinți, sau le lăsăm să se răcească.

Dacă citești despre beneficiile prunelor, zici că nu mai ai nevoie de Supramax articulații și Slaboficat : sunt bogate în vitamina C, vitamina A, K, potasiu și fibre. Stimulează memoria (adică iți aduci aminte când ai luat bătaie la cules melancolic de prune), previn bolile de inimă și diabetul, combat anemia, tratează constipația (asta sigur o știați deja!) și sunt pline de carbohidrați buni, nu ca ăia răi, până și carbohidrații sunt scindați. Mă întreb dacă carbohidrații (sic – adică am intenționat cacofonia) buni sunt vaccinați și ăia răi sunt nevaccinați. Sau o fi invers?

Neverosimila îmbrățișare între cartofi și fructe vă va surprinde, vă veți întreba, cum mă întreb și eu cum s-o fi ajuns într-o așa combinație greu de digerat mental, venită de niciunde dar atât de naturală după prima îmbucătură, de o să ajungă nepoții noștri să răspundă cu “DA!” la întrebarea viitorilor bloggeri de haleală de peste 100 de ani. Care întrebare? Dacă ai citit rețeta până aici și ai uitat întrebarea de la început, e nasol….ori e textul lung ori ai nevoie de niste pastile de memorie. Sau poate ajuta prunele și la memorie. Da, chiar ajută, am scris mai sus.

Apropo, mie încă nu mi-a răspuns nimeni: io când mă fac blogger de mâncare? Mai am mult până să mă fac? Nu de alta, da’ mă apropii de un an de scris frumusețile astea de rețete….

P.S.: unii spun că pruna poate fi înlocuită cu alte fructe. Încercați dacă vreți. Dar niciuna nu va fi la fel ca pruna! 

Av. Emil Mihail TATU

- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

Articole similare

- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

Ultimele stiri