spune, într-un excelent articol din National.ro, Răzvan Ioan Boanchiș. Om care știe cu ce se mănâncă sportul, dar și politica. Pentru că, uite ce spune:
„După uriașele succese obținute în fotbal, domnul Vasile Dîncu se bagă și în alte sporturi. Competența presupune polivalență. Socialistul de Lagavulin îl susține pe Cozmin Gușă, care vrea să obțină un nou mandat de președinte al Federației de judo.”
Dîncu, Dîncu… Unde-am mai auzit eu numele ăsta?… Aaa, da: la triumfalele succese ale filialelor PSD din Transilvania?! Sau la sforăriile grupul de la Cluj, trase în interiorul aceluiași partid, dar și în altele? În fine, cine sunt eu, să-mi umplu capu’ cu tot felul de nume?…
„Ce îl recomandă pe Gușă? În primul rând, Vasile Dîncu, normal. În al doilea rând, talentul de geostrateg. Cozmin dă vântul la deal în politică. În al treilea rând, faptul că este cel mai cunoscut clujean care a luat bătaie în fața Hotelului Intercontinental din București, în 2007. Vă dați seama că Sensei Gușă s-a rezumat să se apere, atunci când l-au atacat manifestanții. N-a vrut să dea și el. Lovește năpraznic și poartă, pe sub kimono, costumul de Superman. Cozmin e cel mai mare judokan. De la el din baie. Are centura albă de culoarea faianței, plus centurile galbenă și maro produse la mic dejun, prânz, cină și în timp ce oferă consultanță geostrategică.”
E o diferență. Într-un articol citat deunăzi, pe care îl puteți (re)citi AICI, era vorba de centura neagră la… altceva.
„În politică, principala calitate a lui Cozmin a fost fidelitatea. S-a pus în slujba tuturor, de la Dan Voiculescu la Adrian Năstase și la Traian Băsescu, iar oamenii nu vor să mai audă de Gușă. Și nu știu de ce, fiindcă e băiat bun. Ce stabilești cu el nu află nimeni, cu excepția adversarului.
Și e păcat că un om cu asemenea potențial e în eclipsa de formă. În momentul ăsta, pe Gușă îl mai bagă în seamă doar Bogdan Chirieac (îl cunoaște de mult timp) și stiripesurse.ro. Sigur, influentul Cozmin mai are și un post de radio care produce imens. Maximum 500 de euro pe lună.”
So fuckin’ true, despre jocul la două capete!
„Cozmin judokanul e ca Thuri Ștefan și Petre Lupu, „mafioții” din „Nea Mărin miliardar”, pe care i-a trimis Jean Constantin în toaleta unui hotel, ca să-l bată pe Amza Pellea. Și au ieșit cu picioarele înnodate, fiindcă le-a făcut nea Mărin procedeul de judo „Nikoro ti kava”. Sensei Cozmin, tu vrei să faci un „Nikoro ti kava” la federația de judo, dar ai ajuns ” Gușă cu tava”, adică un fel de chelner al politicii!
Dar să nu ne întristăm. Am o poveste „cu tava”. A scris-o Dumitru Furdui în „Lumea Teatrului Românesc”. Lucia Sturdza Bulandra a fost soția lui Tony Bulandra, junele prim al Bucureștilor de la începutul secolului trecut. Tony Bulandra a avut multe aventuri, dar și o legătură de lungă durată cu actrița Tanți Cutava. A fost o mare amărăciune pentru L.S. Bulandra, mai ales că Tanți Cutava îi fusese elevă. Într-o zi, când a intrat să ia masa într-un restaurant, madam Bulandra a dat de actorul Ion Brezeanu, care era un cunoscut petrecăreț, și a vrut să-l ironizeze. „Ce faci, Ioane? Tot cu paharul, tot cu paharul?” Iar „cetățeanul turmentat” i-a răspuns: „dar Tony ce face? Tot cu tava, tot Cutava?”
Bine, bine, vorba lui Horațiu Mălăele: da’ Matale?!?
